jurnalistul universal

Vom avea tarife noi pentru servicii medicale vechi

Serviciile medicale vor costa mai mult începând cu 1 ianuarie 2008, când moldovenii vor scoate cu 50 la sută mai mulţi bani din buzunar pentru poliţa de asigurare medicală. Astfel ei vor achita 1893,6 lei spre deosebire de 1209 lei, cât a costat aceasta în 2007. Cei care se hotărăsc să o procure în primele trei luni ale anului vor plăti doar jumătate din preţul ei – 946,8 lei. Aceste prevederi sunt stipulate în Legea fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pe anul 2008, aprobat in prima lectura de Parlament la 15 noiembrie. Noua lege a fost votată doar de deputaţii comunişti, cei din opoziţie fie s-au pronunţat împotrivă, fie s-au abţinut de la vot.

Reprezentantul Alianţei „Moldova Noastra”, Alexandru Oleinic, a declarat că proiectul demonstrează eşecul reformei în sectorul medical. De asemenea, el a făcut referire la preţul mare al poliţelor de asigurare, ce nu permite accesul cetăţenilor săraci la serviciile medicale, or obiectivul de bază al introducerii sistemului de asigurare a fost anume de a spori acest acces. Valentina Şerpu, membră a PPCD a menţionat volumul mare de cheltuieli inutile prevăzute în proiect şi lipsa de transparenţă la utilizarea anumitor fonduri. Ea a consideră necesitatea crearea unei companii de asigurări în medicină de alternativă.

Servicii medicale vechi la preţuri noi

Experţii economici independenţi constată, la rândul lor, că preţul poliţei este prea mare şi aceasta se va răsfrânge negativ asupra populaţiei neangajată legal în câmpul muncii. Cu excepţia categoriilor asigurate de către stat şi a celor anagajate legal, accesul celorlalţi pacienţi la serviciile medicale se va reduce considerabil, ceea ce este o lezare a drepturilor lor. Economistul Veaceslav Ioniţă de la Institutul de dezvoltare a iniţiativelor sociale IDIS „Viitorul” ne lămureşte că formula de calculare a poliţei s-a făcut ţinând cont de salariul mediu pe economie, ceea ce nu reflectă situaţia reală, deoarece se iau în calcul salariile, spre exemplu, celor angajaţi în agricultură, care sunt cei mai numeroşi şi cel mai prost remuneraţi şi ale celor din, să zicem, sfera financiar-bancară, care sunt puţini dar au salarii foarte înalte. „Noi propunem ca să facă o modificare şi să se ia în considerare salariul medianic, adică salariul mediu primit de majoritatea cetăţenilor. Astfel, conform calculelor noastre, poliţa ar trebui să coste în jur de 1200-1300 lei, ceea ce ne face să credem că ar duce la majorarea numărului persoanelor care să o procure şi care să beneficieze de drepturile oferite de aceasta”, a conchis expertul.

Atât economiştii cât şi deputaţii care au refuzat să aprobe Legea fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pe anul 2008 sunt sceptici cu privire la ridicarea nivelului serviciilor medicale începând cu 1 ianuarie, întrucât salariile angajaţilor din medicină sunt foarte mici, iar volumul de lucru mare. Este greu de apreciat ce trebuie să se realizeze înainte de toate: ridicarea calităţii serviciilor medicale, astfel încât oamenii să fie motivaţi să plătească, sau majorarea salariilor angajaţilor medicali ca aceştia, la rândul lor, să fie stimulaţi să ofere servicii de calitate. „Deşi sfera sănătăţii a primit în acest an cele mai multe fonduri, ea rămâne totuşi subfinanţată. La aceasta contribuie trei factori majori:

- doar 25% la sută din populaţia activă este angajată;

- o mare parte din angajaţi primesc salarii neoficiale, în timp ce coeficientul pentru poliţă se calculează din salariul oficial, care este mult mai mic;

- sistemul de asigurări medicale poate deveni viabil doar în cazul în care procentul reţinut din salariu ar fi de şapte la sută (în prezent acesta este de 6%, dintre care 3% revin angajatului şi 3% angajatorului). Prin urmare, este greu de crezut că nivelul serviciilor medicale va creşte şi în acest an”, a conchis economistul Veaceslav Ioniţă.

Medicii mi-au condamnat familia

Pavel Novicov, invalid de gradul II, care pe parcursul anului trecut a suferit mai multe intervenţii chirurgicale este însă de părere că banii şi salariile mici nu trebuie să influenţeze în nici un fel relaţiile medic-pacient şi să se răsfrângă negativ asupra calităţii muncii prestate de către angajaţii în halat alb. „Da, medicul are salariu mic, sunt de acord, dar ce, pensia mea este mai mare? Care este vina mea, că după ani de muncă în folosul statului, acum, când sunt foarte bolnav, nu-mi permit „luxul” de a cere ajutor medical pentru a mă izbăvi de durere?”, se întreabă dl Novicov.

După aproape un an în care s-a perindat, cu mici întreruperi, prin spitalele Chişinăului, Pavel Novicov susţine că s-a simţit înjosit ca om, nemaivorbind de drepturile sale de pacient care i-au fost încălcate foarte des. „Oriunde mă adresam, trebuia să demonstrez medicului că am o suferinţă şi că nu în zadar vin la el la consultaţie. Este foarte înjositor. Te duci după ajutor şi nu ca să-ţi faci mai mult rău. Or asta mi s-a întâmplat mie, m-am ales cu urmări foarte grave asupra sănătăţii”, ne spune bărbatul în vârstă de 50 de ani. După prima operaţie la fiere, efectuată pe 3 ianuarie 2006, au urmat altele în lanţ la: prostată, două la testicol, la glanda tiroidă, la colidoc şi una de extragere a pietrei din colidoc. În plus, s-a ales cu o serie de alte boli adiacente, ca urmare a tratamentelor prelungite cu antibiotice şi a altor medicamente care au acţionat pozitiv în cazul unei afecţiuni, având totodată efecte negative asupra altor organe. Toate au fost, în opinia sa, o urmare a neatenţiei şi neglijenţei din partea medicilor. Cel mai grav însă este faptul că, în urma acestui lung şi dureros periplu prin spitale, a fost infectat cu virusul hepatic B şi D, iar tratamentul pe care îl face în prezent este foarte costisitor. „Nu m-au condamnat doar pe mine, mi-au condamnat întreaga familie. Am soţie, am copii de la gura cărora sunt nevoit să iau acum banii pentru medicamente”, ni se plânge Pavel Novicov. A reuşit, după mai multe încercări insistente, să se programeze la o întrevedere cu ministrul sănătăţii Ion Ababii, căruia i-a istorisit cazul său. A dorit să atragă atenţia oficialului asupra celor ce se petrec în spitale şi, mai ales, asupra atitudinii medicilor, care nu a fost întotdeauna cea mai binevoitoare. I-a lăsat tot setul de extrase medicale pentru a fi examinate. Ministrul nu i-a promis nimic. Dl Novicov aşteaptă însă un răspuns şi o clarificare din partea ministerului de resort, în caz contrar, afirmă el, va fi nevoit să se adrese mai departe în instanţă. Cazul lui Pavel Novicov a ajuns şi în vizorul „Centrului de Apărare a Drepturilor Pacienţilor şi Invalizilor”, care i-a promis că o sa-l ajute în demersul său către organele care se fac vinovate de starea în care s-a pomenit. Alexandr Kovalski, directorul centrului susţine că organizaţia sa face tot posibilul pentru a-i ajuta pe pacienţii care au avut sau au de suferit de pe urma prestării necalitative a serviciilor medicale sau a erorilor medicale, ce s-au soldat cu urmări fatale. În prezent Centrul său se află în proces de judecată cu Ministerul Sănătăţii, pentru că acesta din urmă îi îngrădeşte, prin refuzul repetat, accesul la informaţiile referitoare la: numărul cazurilor de deces din cauza medicilor, numărul de malpraxis, ce măsuri se iau împotriva cadrelor medicale care sunt responsabile de aceste erori etc.

Atât pacienţii cât şi cei care le apără interesele susţin că statul trebuie să devină cointeresat în reformarea sistemului de sănătate, astfel încât acesta nu doar să se laude că a sporit accesul la serviciile medicale, dar că este în stare să ofere asistenţă de calitate care să respecte drepturile fiecărui pacient şi nu să fie în detrimentul lor.

Daniela Galai