jurnalistul universal

Să devii judecător în Chișinău este mai simplu decît își imaginează unii juriști. Notele mari, reputația ireproșabilă și rezultatele obținute prin eforturi proprii ”nu mai dau bine la CV”. Este suficient ca cel ce candidează să obțină majoritatea voturilor secrete din Consiliul Superior al Magistraturii și să fie aprobat de către președintele Voronin.

 

 

Numirea judecătorilor în funcție a devenit în ultimii ani o procedură mai transparentă. Posturile vacante sunt anunțate public, lista candidaților și notele obținute sunt de asemenea postate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar deciziile de numire în funcție sunt și ele la vedere. Astfel, vedem că pe lista judecătorilor proaspăt selectaţi apar persoane ce au luat note mai mici la examenul de capacitate în comparație cu ale altor colegi, care și acum își așteaptă rîndul.

 

Pe lista candidaților la funcția de judecător pentru judecătoriile Botanica și Buiucani din toamna anului 2007 (11 octombrie) apar 24 de persoane ce au obținut medii la examenul de capacitate între 8,5 și 9,5. http://www.csm.md/ord_de_zi/list/4.html

 

Judecători de nota 8

 

Doi dintre aceştia,  Dorin Dulghieru şi Elena Cojocari, au fost repartizați la Buiucani. Alți doi – Radu  Țurcanu şi Valentina Garabadjiu au ocupat locurile libere de la judecătoria Botanica. http://www.csm.md/ord_de_zi/list/8.html

 Analizînd tabelul, este lesne de înţeles că unii dintre posesorii celor mai mici note au devenit judecători, iar alţii, cu note foarte înalte, au rămas să mai aştepte.  De exemplu, judecătoarea Valentina Garabadjiu a luat nota 8,5, situându-se pe locul 20 din 24 de candidaţi, dar a trecut printre primii 10, lăsându-i în urmă pe cei cu note de 9,5.  Legea cu privire la statutul judecătorului spune, de fapt, că notele sunt foarte importante pentru o persoană care aspiră la această funcţie, or un candidat în justiţie trebuie ”să susțină cu succes examenul de capacitate”.

Am analizat sumar şi activitatea anterioară a judecătoarei Garabadjiu. Cu ceva timp în urmă a fost juristă la direcția Asistență juridică din cadrul Primăriei Chişinău. Câteva ziare au scris că în luna ianuarie 2007 ea a fost acuzată, alături de alți doi colegi de la Primărie, de luare de mită de la administratorul unei societăți comerciale, fiind reţinută în timpul unui flagrant organizat de organele de drept.  (www.gazeta.md/88/politic / http://www.saptamina.md/arhiva/2007/ianuarie/19%20ianuarie.pdf ).

 

 

Fără bună reputaţie, cu dosare politice

 

După acest flagrant, a fost pornită urmărirea penală în cazul celor trei juriști de la Primărie în baza cererii Valentinei Ivanicenco, administratoarea societății comerciale.  Peste doar trei luni, cauza penală care-i implica pe actuala judecătoare și pe fiul consilierului municipal de atunci din partea PPCD, a fost încetată, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În timp ce MAI nu mai prezintă nici un fel de informaţii, în arhive, despre acel caz  de  combatere a corupţiei,  Valentina Garabadjiu a fost, iată, promovată în funcția de judecătoare, iar colega care fusese și ea suspectată de luare de mită, a fost avansată în funcția de şef adjunct în cadrul aceleiaşi direcții de la Primărie.

 

Analizând aceste circumstanțe, apare suspiciunea că angajarea judecătoarei Garabadjiu la Botanica s-a făcut exceptând cel puţin cunoştinţele academice şi ”buna reputaţie”, stipulate de legea menționată anterior.

 

 Am solicitat opinia unor experţi în probleme de drept despre modul selectării judecătorilor în R.Moldova.  ”În funcția de judecător sunt promovați cei care se pot conforma uşor indicațiilor venite de sus. Un dosar penal pe numele candidatului este cea mai bună metodă de supunere şi loialitate”, ne-a declarat un apărător al Legii care doreşte să-şi păstreze anonimatul.

 

Alte persoane susţin că însuşi preşedintele Curții Supreme de Justiție, Ion Muruianu, ar fi ajutat-o pe Valentina să devină judecătoare, în pofida indicilor academici şi de reputaţie. Valentina Garabadjiu neagă aceste acuze, spunând  că îl cunoaște pe Ion Muruianu în calitatea sa de președinte a Curții Supreme de Justiție și că nu a avut în trecut tangențe cu el în cariera profesională. Referitor la flagrantul cu luare de mită, ea susține că nimic din ceea ce s-a scris în presă nu este adevărat, ba din contra ea și ceilalți doi foști colegi au devenit victimele unui agent economic care le-ar fi vîndut produse alterate. ”Noi nu am făcut nimic, decât că ne-am apărat drepturile de consumatori”, a mai adăugat judecătoarea.

 

Referitor la procedura de selectare pentru funcția de judecător, magistra de la Botanica ne-a îndemnat să adresăm aceste întrebări celor care au ales-o, adică membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

 

 

 

Note slabe şi 3 ani de aşteptare

 

Olga Cojocaru a devenit şi ea judecătoare în primăvara anului curent, fiind angajată la Judecătoria Buiucani, Chişinău.  Potrivit notelor primite la examen, ea este departe de primii zece, având nota 8,7, dar a fost selectată  printre primii 5.  Chiar din primele luni de lucru, pe masa ei au şi ajuns unele dosare calificate de reprezentanţii societăţii civile drept „dosare fabricate la comanda politică a autorităţilor.” Unul dintre acestea este dosarul cu tinerii arestaţi pentru că intenţionau să imprime în centrul Chişinăului harta României Mari cu hotarele ei din perioada interbelică.

 

Tot din ultimii din lista de note a ajuns printre primii în lista de judecători noi  Lilia Lupașco, care a ocupat fotoliul de judecătoare în sectorul Rîșcani având la examen 8,6. http://www.csm.md/ord_de_zi/list/14.html

 

Întrebat de ce candidații cu note mici au trecut selecția, iar cei cu note mari au rămas pe lista de rezervă, Nicolae Clima, președintele Consiliului Superior al Magistraturii ne-a răspuns următoarele: „Au fost discuții în urma alegerii acestor persoane. Acesta a fost rezultatul votului secret al Consiliului Superior al Magistraturii. Eu nu sunt împotriva persoanelor care au fost selectate. Ele au fost numite judecători. Probabil s-a ținut cont de anul în care au susținut examenul. Legea spune că la funcția de judecător poate candida persoana care a susţinut examenul cu cel mult 3 ani în urmă,  de aceea li s-a dat prioritate, în caz contrar ele sunt excluse în mod automat din rîndul candidaţilor pentru judecători şi urmează a susţine examenele din nou” a mai adăugat dl Nicolae Clima.

 

Dacă analizăm lista candidaţilor, reiese că nici criteriul cronologic nu este respectat, deoarece unii dintre cei care au susținut examenul în 2008 au trecut, iar o parte din cei care l-au susținut în primăvara și toamna lui 2007, cu medii peste 9 au rămas să mai aştepte.

 

Celor cu nota 9,5 nu le ajung voturi secrete

 

 

Înîmplător sau nu, dar numele noilor judecătoare au tangențe în activitatea anterioară cu înalți magistrați de la CSJ. Bunăoară Elena Cojocari a ocupat funcția de grefieră pe timpul cînd Ion Muruianu era  judecător la Buiucani. Iar Ala Malîi, care este acum judecătoare la Ciocana, a fost anterior referenta lui Nicolae Clima, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.  Stela  Blesceaga a fost odinioară consilieră a vicepreşedintelui CSJ.

 

Nicolae Clima spune că opţiunea pentru aceste candidaturi s-a făcut în „virtutea voturilor secrete. Chisilița Violeta, de exemplu, (cu media 9,5 – n.r) a susţinut examenele mai tîrziu şi participă pentru a doua oară la concurs și de fiecare dată nu-i ajunge cîte un vot pentru a trece. Este un concurs unic pentru toți”, adaugă preşedintele Clima.

 

Referitor la corectitudinea examenului, preşedintele CSM se pare că este la curent cu unele acuzaţii de favoritism /protecţionism ce se aduc membrilor colegiului de calificare. “Au apărut din partea unora suspiciuni în privința examenului de capacitate care este susținut în fața Colegiului de calificare, chiar şi a procedurii prin care se susține examenul de capacitate sau în privința prestației membrilor colegiului de calificare etc. Dar suspiciunile nu sunt întemeiate fiindcă membrii colegiului de calificare sînt judecători şi profesori de drept de înaltă calificare şi nu sunt temeiuri de a nu crede în obiectivitatea lor, conchide magistratul. Examenele sunt și ele, subiective. Noi toți am trecut prin zeci de examene. Sunt de acord că atunci cînd candidatura este supusă votului, nota rămîne unul din factorii obiectivi”, adaugă magistratul.

 

 

 

Din 2009, cei cu nota 9,5 nu mai au şanse

Cert e însă un lucru. Începînd cu 1 aprilie 2009, selecția pentru funcțiile vacante de judecător se va face după principii noi. Prioritate vor avea absolvenții primei promoții a Institutului Naţional al Justiţiei, pentru care sunt disponibile, la alegere, 80% din numărul total de locuri.  Pentru ceilalți care au dat examenul de capacitate, numărul de locuri scoase la concurs va fi stabilit de către Consiliul Superior al Magistraturii şi nu va depăşi 20 la sută din numărul total de locuri pe o perioadă de trei ani. Altfel spus, candidații care au rămas pe lista de așteptare cu medii de 9,5 au șanse foarte puține de a ocupa un loc de judecător în Chișinău.

Ţinînd cont de aceste prevederi foarte generoase am putea presupune că „centrul de greutate” în selectarea judecătorilor se va deplasa spre comisia de admitere la Institut. De altfel, circulă zvonuri potrivit cărora candidații admişi în 2008 la această instituție au şi plătit pentru loc – 15 mii de euro, la care se adaugă ”susținerea şi recomandarea” din partea unui sus-pus.

Nicolae Clima consideră şi aceste zvonuri neîntemeiate: ”Nu cred în astfel de zvonuri deoarece este o procedura strictă de intrare la Institut”, conchide el.

 

Fotoliul de judecător, tot mai râvnit

 

Cu note bune sau rele, candidații luptă pentru un salariu lunar de circa 4500 lei şi un volum de lucru ce nu le permite să respire. În plus, judecătorii nu sunt asigurați cu loc de trai, sau cu pază, atunci când anchetează cazuri de corupţie.

 

Conform Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, un judecător din prima instanță (judecătorie de sector) ridică un salariu de 4200 lei, cel de la Curtea de Apel ia un salariu de  5200 lei, iar unul de la Curtea Supremă de Justiție ia  6000 lei lunar. Preşedinții instanțelor ridică cîte 5200, 6000 şi respectiv 8800 lei lunar. A se vedea spre comparație salariile judecătorilor din țările Uniunii Europene, unde aceştia obțin venituri şi de 50 de ori mai mari decît cei din R.Moldova. Bunăoară un judecător moldovean la începutul carierei primeşte în mînă aproape 2000 de euro anual, pe cînd unul din Irlanda de Nord ia pe an 101.000 euro.

(http://www.coe.int/…pej/evaluation/2008/rapport2008_en.pdf  )

http://www.coe.int/t/dg1/legalcooperation/cepej/evaluation/2008/rapport2008_en.pdf#xml=http://www.search.coe.int/texis/search/pdfhi.txt?query=judge+salary&pr=Internet_D2&prox=sentence&rorder=500&rprox=750&rdfreq=500&rwfreq=500&rlead=500&rdepth=250&sufs=1&order=r&mode=&opts=&cq=&id=48ece8077

 

Și volumul de lucru al unui judecător moldovean este mult mai mare decît al unui coleg din UE, unui judecător revenindu-i în medie cîte 84 de dosare pe lună, ceea ce înseamnă 4 dosare zilnic.

 

Aceşti indici fac ca activitatea de judecător să pară plină de riscuri economice, dar şi fizice. Totuşi, concursul rămâne foarte mare, iar presa a scris că în unele cazuri aceste fotolii „se cumpără” cu sume de până la 20.000 de euro.

 

Corupţia judiciară, fără reacţie

 

Avocatul Roman Zadoinov consideră că această situație este generată de lipsa unei piețe de muncă pentru numărul mare al juriştilor. ” Toate funcțiile din stat care îți oferă careva drepturi sau avantaje sunt ocupate. Un jurist cinstit nu are ce căuta acolo, deoarece salariul este mizer. Locuri de muncă pentru jurişti nu sunt pentru că nu au fost create condiții echitabile pentru dezvoltarea acestora. Putem presupune că cei ajunşi în funcție vor face tot posibilul să-şi recupereze banii ”investiți” şi, cu siguranță, nu se vor baza doar pe salariu pentru a exista”, adaugă avocatul.

 

Afirmația avocatului este susținută şi de către rezultatele sondajului realizat de Agenţia pentru Susţinerea Învăţământului Juridic şi a Organelor de Drept „EX LEGE”. Potrivit acestuia, factorii care favorizează de cele mai multe ori actele de corupţie în sistemul judecătoresc sunt, potrivit avocaților şi procurorilor, oportunitatea unor câştiguri suplimentare şi lipsa reacţiei în combaterea actelor de corupţie. O altă cauză care generează corupţia în rândurile judecătorilor ar fi nivelul scăzut de salarizare. Corupţia sistemică la numirea  în funcţie a judecătorilor este o altă cauză, pe care o susţin respondenţii. Aproape jumătate din avocaţi consideră legislaţia deficitară şi intervenţia politicului drept cauză care generează corupţia în rândurile judecătorilor. 

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Nicolae Clima, ne asigură că ceea ce se vorbeşte referitor la suma de bani oferită pentru un fotoliu de judecători ”Sunt doar zvonuri. Nu există mecanismul de asigurare că această persoană va trece în mod obligatoriu, Consiliul propune persoanele pentru funcţiile de judecător. Sunt doar vorbe…vă asigur”…