jurnalistul universal

Un stat mic ca teritoriu şi ca populaţie, cu o economie necompetitivă ce supravieţuieşte graţie banilor trimişi de gastarbeiteri, R. Moldova s-ar încadra de minune în calapodul unei zone off shore. Ce o împiedică? Trecutul comunist, vectorul pro european, cadrul legislativ care se schimbă în funcţie de culoarea politică, instabilitatea guvernării, nesiguranţa financiar bancară şi – cel mai important – lipsa unei legislaţii în domeniu.  

Argumentele sunt însă puse în balanţă de când şeful statului a venit cu  iniţiativele de liberalizare a economiei ce curpind trei reforme: amnistia fiscală, legalizarea capitalului şi introducerea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit. Unii analişti consideră că astfel se creează premizele pentru instaurarea unui paradis fiscal în timp ce alţii, criticând vehement iniţiativele prezidenţiale, afirmă că R. Moldova trebuie să urmeze cursul de modernizare şi liberalizare reală a economiei. Adepţii părerii că iniţiativele şefului statului nu urmăresc, în fond, decât să aducă toate scursurile capitaliste de la noi şi de pe aiurea, nu exclud transformarea Moldovei într-un paradis fiscal. Însuşi preşedintele Voronin a explicat, în cadrul unei şedinţe cu uşile închise, de ce face asta.

Continue reading Paradis fiscal la graniţa cu UE?…

Deşi oficial exportul de vin în Federaţia Rusă a fost reluat pe 9 octombrie, se pare că această situaţie aduce mai multe întrebări decât răspunsuri. Undă verde au primit doar 18 companii, din cele 36 propuse spre expertiză, majoritatea fiind cu capital rusesc şi nu toate companiile moldoveneşti, aşa cum insista Vladimir Voronin. S-a pus capăt unei blocade economice sau unei presiuni politice ruse? Nu există un răspuns sigur la această întrebare, oficialii, dar şi experţii economici din ambele tabere întrecându-se în declaraţii contradictorii.

Problemele au început în luna martie a anului 2006, când Rusia a interzis importul de vinuri moldoveneşti sub pretextul că acestea nu ar face faţă normelor sanitare din Federaţia Rusă. Experţii au calificat însă impunerea embargoului drept o formă de presiune politică, urmare a unor acţiuni ale Chişinăului faţă de regiunea separatistă transnistreană. Republica Moldova exporta în Rusia circa 80% din totalul producţiei sale de vin, iar conform estimărilor, pierderile înregistrate de industria vinicolă moldovenească în urma închiderii accesului pe piaţa rusă depăşesc suma de 100 milioane de dolari.

Ne trădează calitatea?

Continue reading Vinurile moldoveneşti din nou pe piaţa rusă…

Dorin Chirtoacă trebuie să facă faţă problemelor şi criticelor la adresa sa  

Primăria Chişinăului s-a schimbat în ultimele două luni, de când îl are în frunte pe tânărul primar Dorin Chirtoacă. Transformările comportă diferite aspecte şi pornesc de la faptul că în prezent orice cetăţean poate intra liber în sediul primăriei fără a fi luat la întrebări sau să fie percheziţionat de către poliţistul de gardă. Printre schimbările fundamentale se numără transparenţa activităţii funcţionarilor, a gestionării bunurilor publice precum şi schimbarea atitudinii faţă de cetăţeanul de rând. Sunt acestea măsurile de început, care se vor termina în curând, odată cu clarificarea situaţiei în Consiliul municipal (CMC) sau fac parte din politica de restructurare a instituţiei, pe care a promis-o primarul în campania sa electorală?  

Continue reading O moştenire de neînvidiat a sistemului…

Daniela Galai Dumitru Greceico era cât pe-aci să fie supt de nămol. Doar capul şi umerii i se vedeau din glod când salvamarul de gardă a ajuns la el, la ora patru dimineaţa. A chemat în ajutor specialişti de la departamentul situaţii excepţionale, care l-au salvat pe tânărul de 25 de ani. Câteva zeci de minute de întârziere a echipei de intervenţie l-ar fi costat pe Dumitru viaţa. Băiatul nu ştia că nămolul de la fundul lacului „Valea Morilor” reprezintă un pericol de moarte. 

Cel mai popular lac al capitalei a ajuns acum să fie cunoscut ca loc al groazei pentru cei care se aventurează să-l traverseze. Aparent uscat, mâlul ce a rămas pe fundul iazului, în urma evacuării apei, îi atrage ca un magnet pe locuitorii urbei. 

Vorba e că lucrările de reconstrucţie a lacului au fost stopate din mai multe motive.

Mâlul, care l-a determinat pe preşedintele Voronin să ordone curăţarea acestuia şi care părea să fie principala problemă ecologică, a rămas în acelaşi loc. După doar câţiva metri de mers prin noroi, oamenii îşi dau seama că pojghiţa uscată de la suprafaţă acestuia ascunde o masă mlăştinoasă care-i trage în adâncul său. În încercarea de a ieşi la mal ei nu fac decât să se afunde mai tare. Salvamarii au de înfruntat acelaşi risc – să fie supţi de nămol, ceea ce face dificilă operaţiunea. Continue reading Pericol de moarte în centrul Chişinăului!…

Omul care a îmblânzit vântul şi a privatizat soarele 

Daniela Galai 

Accesul la gazul natural şi la apa caldă din robinet constituie pentru săteni un simbol al confortului, asociat de regulă cu viaţa la oraş. Gospodăriile în care aceste elemente ale civilizaţiei sunt prezente pot fi, pe bună dreptate, considerate înstărite, întrucât branşarea la conducta cu gaz şi apeduct îi poate costa pe oameni averea agonisită pe parcursul întregii vieţi. Să nu uităm că mai e nevoie de un pumn de bani pentru a plăti consumul de gaz. Pe lângă faptul că e costisitoare, plăcerea de a avea acces la sursele tradiţionale de energie este riscantă. În orice clipă, „o furtună” în relaţiile dintre R. Moldova şi Rusia ne poate lăsa în beznă şi fără gaz. Acesta este destinul unei ţări absolut  dependente de resursele energetice din import, veţi zice. Astfel, statutul Moldovei de ţară dependentă de gazul şi energia rusească a devenit un truism cu care se jonglează în plan intern şi internaţional. 

„Vreau să demonstrez că putem reduce dependenţa energetică a ţării noastre şi că nu o să ne pierdem dacă ne închid ruşii robinetele din care curg gazul şi petrolul. Nu mai murim noi de foame”. Aceasta este prima declaraţie de „independenţă” pe care mi-a fost dat să o aud din gura lui Anton Port, inventator din satul Popeasca, Ştefan Vodă, care a îndrăznit să sfideze realitatea şi să spargă tiparele, meşterind ziua ceea ce visează noaptea – o instalaţie de producere a energiei din surse regenerabile. Roata mare cu palete din tablă care începe să se rotească imediat ce adie o boare de vânt nu mai reprezintă o senzaţie pentru sătenii din Popeasca. Nici morişca confecţionată din cilindri sau oglinda parabolică uriaşă nu-i mai face să-şi întoarcă privirile spre curtea lui Anton Port. „Oamenii care trec pe-alături şi se uită lung la maşinăriile mele nu-s din satul nostru”, ne spune gazda, dându-ne de înţeles că vecinii s-au şi obişnuit cu ciudatele sale instalaţii.  Continue reading Energia indigenă din Moldova…

Întreprinderile industriale din R.Moldova au fabricat, în 2006, producţie în valoare de 22, 25 mlrd. de lei (1,7 mlrd. USD), în scădere cu 6,9% faţă de anul precedent, a anunţat marţi Biroul Naţional de Statistică (BNS). Este pentru prima dată în ultimii şase ani când industria scade.Diminuarea volumului productiei industriale in perioada de referinta a fost determinata de reducerea volumului productiei de vinuri – de 2 ori, de bauturi alcoolice distilate – cu 37 la suta, de tigari – cu 23 la suta, de ueliuri si grasimi – cu 9 la suta, la fabricarea sticlei si articolelor din sticla – cu 6 la suta etc.  mai multe detalii

Asa cum nu sint expert in cresterea sau scaderea volumului de productie industriala, am apelat la un expert economic care a studiat problema in cauza.
Situaţia în care s-a pomenit industria moldovenească anul trecut este, în opinia expertului economic, Iurie Gotişan click aici , consecinţa crizei din sectorul viti-vinicol, instaurată după sistarea exporturilor de vinuri în Rusia. A urmat oprirea exporturilor altor produse agro alimentare, cum ar fi sucurile şi conservele. “Jumătate din regresul înregistrat în agricultură revine ramurii vinificaţiei. Sînt şi alte aspecte structurale. Criza vinicolă a afectat mai multe ramuri ale economiei – a producţiei sticlei, cartonului şi a multor altor care direct sau indirect au legături cu ramura vitivinicolă”, consideră expertul.

Continue reading Volumul productiei indistriale a scazut dramatic…

Mai putini bani pentru caldura! Iata promotia iernii fierbinti ce s–a instalat, se pare, definitiv in republica, dar si in toata Europa. Populatia profita din plin, achitind mai putin de 200 de lei lunar pentru incalzirea a doua odai. Anul acesta, buzunarele moldovenilor nu vor prea simti ce inseamna dependenta fata de resursele energetice din import, adica de Rusia. Situatia ar putea sa nu se repete la anul — avind in vedere capriciile climei — de aceea niste masuri care sa ne asigure securitatea si eficienta energetica sint de maxima actualitate. continuare.